THE THREE VENETIAN TWINS
by Antonio Mattiuzzi Collalto
Fate has a sense of humor and, from time to time, plays funny; brings to Paris, in the same inn, three twins looking for love. In a sarabande of entanglements, each of the brothers is mistaken for another.
We dedicate this show to DAN MICU
Although the play has a canvas and characters specific to the commedia dell'arte - the myth of the twins being taken from Plaut, first by Shakespeare, and later by Goldoni - the show slides between the walls of a realism that sometimes approaches the absurd, uses the gag, and animates the mask, abandoning it in favor of a naturally generative truth.
The author, an actor in Goldoni's troupe, where he also makes his debut, a master of the Pantalone fixed type, had already participated in the experience of the birth of the text and the show The Venetian Twins by Goldoni. 26 years later, after many revisions and rewrites of the initial script, Collalto finds the ideal formula to arrive at the codification in the form of the written text of a rich experience as an actor. The scenario of the commedia dell'arte turns into the written, elaborated text, where the comedian's knowledge - master of improvisation and orality - is complemented by the use of Goldonian experience.
The series of confusions and entanglements generated by the presence of the three twin brothers, in the same place, in Paris (unbeknownst to them), opens one after another the doors to more and more comical situations. These doors of laughter open louder or slower, faster or slower, all at once, or one at a time, leading the triplets and the other characters around them, in the end, to fulfillment through love.
Nona Ciobanu
MIC Theatre
OCTOMBER 2015
Translated by
DAVID ESRIG
Adaptation, directed by
NONA CIOBANU
Set and light design
IULIAN BĂLȚĂTESCU
Costume design
DOINA LEVINTZA
Music universe
NONA CIOBANU
Foto Gallery
Cast
Zanetto Veneţianul, Zanetto Marinarul, Zanetto din Bergam
CRISTI IACOB
Arlechino, valetul lui Zanetto Veneţianul
CONSTANTIN FLORESCU
Argentina, hangiţa
SIMONA MIHĂESCU
Eleonora, soţia lui Zanetto Marinarul, Scapin, valetul lui Zanetto din Bergam
OANA ALBU
Angelique, făgăduită lui Zanetto Veneţianul, băiatul de la han
RADU ZETU
Geronte, tatăl Angeliquei
AVRAM BIRĂU
Comisarul
IULIAN BĂLȚĂTESCU
Awards
Nona Ciobanu
Premiul pentru regie, în cadrul Festivalului Național de Comedie de la Galați, 2015
Cristian Iacob
Premiul pentru Cel mai bun actor în rol principal, pentru rolul Zanetto Venețianul, Zanetto Marinarul, Zanetto din Bergam, în cadrul Festivalului Național de Comedie de la Galați, 2015
Oana Albu
Premiul pentru Cea mai bună actriţă în rol secundar, pentru rolul Eleonora, soţia lui Zanetto Marinarul, Scapin, valetul lui Zanetto din Bergam, în cadrul Festivalului Național de Comedie de la Galați, 2015
FESTIVALURI:
Festivalul Național de Comedie Galați, 5 octombrie 2015
Fest(in) pe Bulevard, Teatrul Nottara București, 16 octombrie 2015
Festivalul de Teatru Clasic Arad, 17 noiembrie 2015
Festivalul de Umor „Constantin Tănase” Vaslui, octombrie 2016
NOMINALIZĂRI:
Cel mai bun spectacol, în cadrul Festivalului Național de Comedie de la Galați, 2015
Cea mai bună scenografie – Iulian Bălţătescu, în cadrul Festivalului Național de Comedie de la Galați, 2015
Cel mai bun actor în rol secundar – Radu Zetu, în cadrul Festivalului Național de Comedie de la Galați, 2015
Cel mai bun actor în rol principal – Cristian Iacob, pentru rolul Zanetto Venețianul, Zanetto Marinarul, Zanetto din Bergam, la Gala Premiilor Radio România Cultural 2016
Reviews
„Regizoarea Nona Ciobanu, pe care am apreciat-o pentru spectacolul inspirat de filmul Portarul de noapte de Liliana Cavani, a pus în scenă şi acest spectacol, inventând şi jucându-se cu o scenografie construită din multe uşi, cel puţin zece, care se învârt ritmic, un carusel pe care personajele intră şi ies, ca într-o comedie de Feydeau. Ea mizează pe actorul Cristian Iacob în rolul tripleţilor – actor deosebit, eclectic în transformările sale de la un personaj la altul, dar şi pe ceilalţi actori cărora le încredinţează celelalte partituri. Personajele, câteodată groteşti, intră şi ies în acest carusel de uşi şi spun povestea de iubire a celor trei gemeni. Ele sunt stilizate şi prin costumele în alb şi negru, care evocă împletirea sec.XVIII cu epoca modernă, ca de exemplu, Arlechino – tricoul, ciorapii diferiţi, cu romburi sau dungi albe şi negre.”
Mario Mattia Giorgetti - Sipario, Italy
„De data aceasta, Nona Ciobanu a optat pentru Trei gemeni veneţieni. Aceasta pentru că la Teatrul din Sărindar a găsit actorii care puteau alcătui o distribuţie aproape ideală. Căci în spectacolul ei, extrem de bine gândit, dimensionat şi paginat remarcabil, fără burţi şi fără timpi morţi, deschizând abil de nenumărate ori uşi şi sertăraşe comice (decorul gândit de Iulian Bălţăţescu e structurat în principal ca o succesiune de uşi care se închid şi se deschid, operaţia fiind de fiecare dată aducătoare de noi situaţii comice) e important nu doar Cristian Iacob, excelentul interpret al gemenilor veneţieni despărţiţi ce se regăsesc la Paris, ci şi ceilalţi performeri.
Revenirea la matcă este, fără doar şi poate, o biruinţă a Nonei Ciobanu. Dar şi un câştig considerabil pentru Teatrul Mic.”
Mircea Morariu - Adevărul
„Trei gemeni veneţieni este un spectacol alert, spumos, plin de situaţii neaşteptate, încurcături hazlii şi voie bună. Regia – semnată de Nona Ciobanu – este magisitrală. Una după alta se deschid uşile unor situaţii extrem de amuzante. Totodată, uşile sunt cele care conferă credibilitate poveştii în sine.”